Intervenția ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, în cadrul Conferinței „Consolidarea și eficientizarea sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni”
Intervenția ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, în cadrul Conferinței „Consolidarea și eficientizarea sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni”
Doamnă procuror general,
Domnule vicepreşedinte al CSM,
Doamnelor și domnilor,
Înainte de orice, doresc să vă adresez un salut călduros, să vă felicit și să vă mulțumesc în același timp pentru participarea la acest eveniment. Desigur, mulțumesc și organizatorilor pentru că m-au invitat. Sper sincer că nu au făcut-o doar pentru că ANABI este o instituție subordonată MJ.
Prezența la aceeași masă a MJ, MP, CSM și ANABI, alături de procurori și polițiști, de experți și alte categorii profesionale implicate în apărarea și aplicarea legii, în cadrul unui eveniment care urmărește consolidarea recuperării produselor infracțiunilor, este remarcabilă și îmbucurătoare.
Dacă mai adaug și faptul că evenimentul se desfășoară în cadrul unui program finanțat cu fonduri comunitare europene și că în sală se află Reprezentantul Legal Regional (Regional Legal Adviser) al SUA, în alte cuvinte, că ne aflăm, într-un fel sau altul, în paradigma standard în care evoluează țara noastră în ultimii 20 de ani, respectiv sprijinită de partenerii UE și SUA, aș putea spune că ne aflăm într-o ipostază ideală pentru a construi ceva aici.
Rămâne doar ca, prin participarea proactivă, să dăm substanță evenimentului și să îl marcăm în categoria întâlnirilor constructive, eficiente și generatoare de rezultate palpabile în practica apărării și aplicării legii.
În ce mă privește, voi încerca să contribui prin acest discurs la o mai bună cooperare între instituții și la o conștientizare mai profundă a sensului muncii noastre comune, a provocărilor, mizelor și strategiilor de urmat în continuare.
Acesta este, cred, un rol esențial al MJ, de a fi o instituție de sprijin, pivotală, care să potențeze și să multiplice efectele acțiunii concertate a instituțiilor de aplicare a legii, inclusiv ANABI.
Și pentru că tot am menționat UE și SUA anterior, dați-mi voie să închei această parte introductivă cu o scurtă paranteză. Ultimii ani au adus, din păcate, în societate, un discurs anti – UE și anti – occident, în general. Se promovează, izolat, ce e drept, teza falsă că României i-ar fi fost mai bine și mai ușor fără apartenența la UE și NATO, fără relația strategică cu SUA. Eu mi-aș dori ca toți cei care promovează acest discurs iresponsabil, aflați într-o credință greșită, să reflecteze la două cifre și o realitate virtuală.
După unele date oficiale, România a absorbit, în cei 15 ani de la aderare, fonduri europene de toate tipurile, inclusiv prin programele de subvenții agricole, în cuantum de aproximativ 90 de miliarde de euro, și a contribuit cu fonduri de aproximativ 17 miliarde de euro. Faceți diferența!
Acestea sunt cifrele, pe lângă activarea altor tipuri de beneficii directe sau indirecte.
Cât despre realitatea virtuală, dacă până acum ceva timp era, poate, greu de înțeles pentru unii cât de importantă este relația noastră cu SUA și apartenența la NATO, de aproximativ mai bine de 100 de zile, este foarte simplu de priceput, e de-ajuns să deschidem televizorul și să privim buletinele de știri care încep cu ororile invaziei Federației Ruse asupra Ucrainei.
Dacă ar fi să urmărim efectele benefice ale paradigmei UE–SUA la zona de Justiție și aplicare a legii, e de-ajuns să menționăm toate înnoirile și modernizările, instituționale și legale, și impactul cooperării în domeniul Justiției.
Doamnelor și domnilor,
Suntem și sunteți aici pentru a discuta despre recuperarea produselor infracțiunii. Implicit, discuția ajunge la relația de cooperare procuror–ANABI, implicit la relația de cooperare procuror–polițist–ANABI și, în sfârșit, la cooperarea acestui „trio” cu instituții partenere externe din terțe jurisdicții.
Prin urmare, suntem într-o discuție care pleacă de la o teză fundamentală: acești actori trebuie să coopereze! Este obligația lor să coopereze, este o necesitate managerială să coopereze, este o condiție pentru succesul lor să coopereze. Cooperați, dacă vreți să aveți succes!
Produsul infracțiunii este o țintă șireată, se ascunde, fuge, este capabil de disimulare și chiar de ubicuitate, este capabil de transformare, așa cum, în toată realitatea, binele se transformă uneori în rău prin cea mai simplă greșeală și răul trece drept bine printr-o simplă aparență ticluită, curatul devine murdar printr-o singură faptă, iar murdarul devine curat printr-o operațiune de spălare cu detergentul potrivit.
Produsul infracțiunii, așadar, este o țintă greu de prins, de aceea nu veți avea și nu vom avea nicio șansă, dacă dumneavoastră nu cooperați, dacă nu vă folosiți combinat competențele și expertiza, dacă nu vă sprijiniți și potențați reciproc într-unul din cele mai grele războaie pe care îl dă zi de zi lumea libertății și democrației, războiul cu criminalitatea de toate felurile, în primul rând cu criminalitatea organizată.
Dumneavoastră sunteți armata cu care purtăm acest război necesar pentru libertatea de toate tipurile, inclusiv economică, siguranța cetățenilor și a patrimoniilor lor. Priviți-vă bine unii pe alții, aici, acum, în această sală… nu există alții prin care să purtăm acest război pentru lege, nu există o altă sală, undeva departe, în care alții să își asume în locul dumneavoastră ce aveți de rezolvat. Nu există alt aparat la care să putem apela pentru a aplica legea și a recupera produsele economice rezultate din încălcarea ei.
Pentru aceasta s-a investit în dumneavoastră, pentru aceasta sunteți dumneavoastră, magistrații, cea mai bine remunerată categorie socio–profesională public bugetată! Pentru aceasta Justiția a fost de mai bine de 15 ani o prioritatea națională. Pentru a primi în schimb rezultate. Iar recuperarea produsului infracțiunii este printre cele mai importante rezultate pe care societatea le așteaptă de la dumneavoastră, nu de la altcineva. Aveți, deci, o mare responsabilitate față de cetățeni, față de cei care, de fapt, vă plătesc pentru a vă practica cu profesionalism, eficiență și integritate, nobila profesie de magistrat procuror, ca și nobila profesie de polițist.
Doamnelor și domnilor,
ANABI a parcurs un drum lung de la înființarea sa. Acest drum îmi întărește credința că lucrurile se pot dezvolta exponențial în bine. Să mă explic! La mijloc este o mică poveste care îmi este foarte dragă.
Am avut ocazia să vizitez în 2011 sediul SOCA, pe atunci, Serious Organized Crime Agency din Londra, și să discut cu șefii acestei instituții. Din păcate, sau din fericire, cine știe, vizita s-a suprapus cu un moment operativ dezvoltat neașteptat exact la ora programată pentru discuțiile noastre, ceea ce reclama prezența rapidă a șefilor agenției în „situation room”.
Prin urmare, durata discuțiilor s-a scurtat semnificativ și, după expozeul gazdelor asupra naturii agenției, capacităților, modului de operare și a rezultatelor, mi-au rămas doar câteva minute pentru intervenție. Așa încât, atunci când șeful agenției m-a întrebat care este interesul vizitei, dincolo de informare, am răspuns spontan și simplu: „Vreau și eu ce aveți voi aici și vreau sprijin!”.
O lună mai târziu, în biroul meu intra șeful Marshall Service din SUA, un domn impozant, dotat cu o enormă pălărie de cowboy și cizme pe măsură. Mi s-a recomandat în felul următor: „Am fost US Marshall în Texas, am avut rezultate bune și Președintele SUA m-a angajat ca să recuperez banii furați. Anul trecut am recuperat cam 6 miliarde de dolari. Aceasta e cartea mea de vizită”.
Trei luni mai târziu, în sala de consiliu a Ministerului Justiției, deschideam primul seminar organizat în cooperare cu experți britanici, americani, olandezi și francezi, în care am discutat despre înființarea unui Birou de recuperare a creanțelor derivate din infracțiuni în cadrul MJ, ceea ce s-a întâmplat la scurt timp. Am ales atunci pe domnul Călinescu să conducă biroul, alegere validată prin activitatea acestuia, dovadă că este și astăzi în fruntea instituției.
Începutul ANABI are relevanța sa, pentru că indică „genele instituționale” ale acestei instituții, intenția cu care a fost creată, performanța pe care o dorim pentru și de la ANABI. Dar pentru aceasta, ANABI are nevoie, repet, de cooperarea cu dumneavoastră.
Nu este o cooperare cu beneficii într-un singur sens, ANABI poate oferi, la rândul ei, resurse și instrumente pentru eficiența muncii procurorilor și polițiștilor.
ANABI poate identifica active, inclusiv în terțe jurisdicții, încă din fazele incipiente ale anchetei, cu celeritate, grație rețelelor din care fac parte și protocoalelor de lucru pe care le-a încheiat cu terțe instituții de profil externe.
ANABI poate realiza profiluri financiare extinse pentru pregătirea măsurii asigurătorii, bazate pe evaluarea corectă a costurilor aferente măsurii (pre-planning). Această analiză, anterior dispunerii măsurii, este esențială, iar ANABI poate fi solicitată să se exprime şi să furnizeze fundamentările necesare pentru a convinge instanţele de judecată. ANABI poate facilita sechestrul și valorificarea de monede virtuale sau acorduri de partajare a bunurilor confiscate în dosare internaționale.
Cele de mai sus nu sunt doar capacități virtuale, ANABI are deja cazuistică rezolvată cu succes în acest sens, o să vă spună mai multe directorul ANABI.
ANABI poate face aceste lucruri pentru dumneavostră, procurori și polițiști, și sunt doar câteva dintre capacitățile sale, pe baza unei legislații deja bine pusă la punct, atât intern, cât şi internaţional, în scopul identificării și confiscării bunurilor și tuturor avantajelor economice rezultate din săvârșirea unei infracțiuni.
Această legislație va fi dezvoltată.
După o amplă consultare publică şi interinstituţională, am finalizat la MJ și vom propune în scurt timp Guvernului un proiect de lege prin care extindem atribuţiile ANABI şi stabilim inclusiv criterii de performanţă pentru angajaţii săi.
– Extindem competențele privind identificarea de bunuri. Agenţia va avea atribuții inclusiv în etapa post-confiscare a activelor din străinătate, acoperind astfel un vid legislativ şi instituțional care a generat multiple probleme în practică.
– O serie de decizii ale instanțelor judecătorești de confiscare în echivalent sunt şi rămân simple hârtii dacă nu sunt dublate de măsuri efective de identificare şi indisponibilizare a bunurilor dobândite prin infracțiuni.
Revine sistemului judiciar rolul de a se implica în mod activ în acest demers de căutare a produsului infracțiunii, inclusiv în jurisdicţiile străine, apelând la ANABI.
– Extindem posibilitățile de administrare și valorificare, tocmai pentru a securiza sume reale care să compenseze victimele. Spre exemplu, vor putea fi valorificare anticipat şi imobilele (la cererea sau cu acordul proprietarului), se introduc cazuri suplimentare de valorificare pentru bunuri mobile, Agenţia va putea prelua în administrare şi stocuri cu valori de peste 300.000 Euro.
– Nu în ultimul rând, am prevăzut în proiect ca activele confiscate să fie folosite pentru finanțarea sistemului judiciar. Procente importante din confiscări vor fi direcționate spre parchete și poliție, pentru a consolida aceste instituții prin investiții.
– Câte 15% din sumele care vor constitui Mecanismul Național de Susținere a Prevenirii Criminalității vor fi alocate Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Public. În egală măsură, sume importante se vor direcționa spre educație, prevenire și, în special, protecția victimelor.
La nivel European, România va sprijini consolidarea mecanismelor de cooperare în materia recuperării produsului infracțiunii.
Proiectul de Directivă prezentat acum câteva zile de către Comisia Europeană integrează această abordare pe care o vizăm și noi. Bune practici generate inclusiv de ANABI se regăsesc în proiectul de Directivă (combinarea funcțiilor de identificare, administrare, abordare strategică, cu cele de valorificare anticipată, evidență a creanţelor – ROARMIS, reutilizare socială şi publică a activelor confiscate).
Alte aspecte sunt şi rămân provocări majore pentru multe state membre. Se propune reglementarea confiscării în absența unei condamnări, se anticipează posibilitatea legală a unei Agenții precum ANABI de a bloca tranzacții similar structurilor de tip Financial Intelligence Units, se extinde mandatul de identificare a activelor în vederea aplicării de sancțiuni internaționale.
Doamnelor și domnilor,
Pentru că am vorbit de cooperare, aș dori să vă informez că am deschis recent un dialog tripartit la vârf MJ–MP–ANABI, concentrat pe recuperarea produselor infracțiunilor și am găsit deschiderea necesară, motiv pentru care mulțumesc atât Procurorului General, cât și directorului ANABI.
Avem măsuri din Strategia Națională care facilitează accentuarea importanței identificării de active și vă invit să le urmați.
Am în vedere inclusiv o metodologie unitară de realizare a investigației financiare, de căutare și indisponibilizare în țară și mai ales în străinătate a activelor cu valoare economică ridicată.
Trebuie să ieşim din zona de confort şi să investigăm formele de criminalitate emergente care s-au reorientat deja de câțiva ani spre zona de criminalitate informatică și monede virtuale.
Prin proiectul acesta, implementat în parteneriat de ANABI şi Ministerul Public, înțeleg că au fost dotate 24 de unităţi de parchet şi de poliţie cu echipamente IT moderne pe care rulează un soft analitic performant. E un început în direcţia bună. Sunt necesare investiţii în această zonă, dar şi în specializarea analiştilor financiari.
În același spirit, doresc să salut demersurile făcute la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii.
CSM a adoptat o nouă metodologie de evaluare profesională a procurorilor. La propunerea ANABI, a fost inclus ca indicator de evaluare a eficienţiei procurorilor criteriul efectuării demersurilor în vederea identificării bunurilor susceptibile de luare a măsurilor asigurătorii şi luarea acestor măsuri.
Alte trei măsuri din Strategie, care ţin de CSM şi au impact major asupra sistemului, ar fi următoarele:
– Implementarea la nivelul tuturor parchetelor şi instanţelor a sistemului de evidenţă ROARMIS – şi interconectarea acestuia cu ECRIS 5. CSM a comunicat recent cele trei curţi de apel unde vom testa aplicaţia – Curţile de apel Bucureşti, Craiova şi Iaşi;
– Revizuirea indicatorilor statistici privind recuperarea creanţelor – este necesară o Hotărâre CSM în acest sens. Statistica trebuie să includă şi valoarea efectivă a bunurilor sechestrate, nu doar concurenţa până la care se dispun măsurile. Aici este cheia analizei de performanţă a sistemului pe acest subiect;
– Crearea de instrumente de comunicare eficiente, de proceduri și standarde comune pentru toate instituţiile implicate în Sistemul național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni, având ca reper Ghidul CSM de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media.
Această abordare orizontală, de atenţie sporită pentru recuperarea produsului infracțiunii, se regăseşte în toate strategiile sectoriale promovate de Ministerul Justiţiei şi adoptate de Guvern. Mă refer în special la Strategia Naţională împotriva Criminalităţii Organizate şi Strategia Naţională Anticorupţie.
Ministerul Justiției va continua să sprijine munca dumneavoastră, în cadrul propriilor competențe, va elabora și promova legislația necesară, deja a făcut-o și va continua, va proteja independența Justiției, va face tot ce ține de acesta pentru a vă putea desfășura activitatea în cele mai bune condiții posibile.
Vă urez succes!